Biserica din Dârju


Biserica este una din cele mai importante biserici fortificate secuiești, ea fiind prezentă în toate referințele unor astfel de monumente din Transilvania datorită picturilor murale din înteriorul bisericii, dar și arhitecturii fortificațiilor ce o înconjoară A fost construită în stil romanic, lucrările de construcţie începând în 1274 şi finalizându-se la sfârşitul secolului al XV-lea. Ulterior ea a fost modificată în stilul gotic. Pentru a se apăra de invaziile atacatorilor, s-a impus fortificarea bisericii, cum ar fi înălţarea cu aplicarea unor guri de tragere şi a unui culoar de apărare. Biserica este formată din trei unități: turn, gard și biserică. Pe lângă arhitectura monumentală printre caracteristicile unice ale castelului este inclus patrimoniul unic al lumii, memoriu legat de scrierea runică și picturi murale din secolul al XV-lea, inclusiv reprezentarea legendelor regelui Sfântul Ladislau.

Înălțimea turnului de astăzi este de 38 de metri. Înălțimea sa inițială a fost ridicată cu 10 metri în anul 1866.




Din biserica construită în secolele XIII-XIV a rămas doar nava bisericii după o serie de lucrări de reconstrucție pe scară largă dintre secolele XV-XVI. Frescele din navă, toate datate, au fost realizate între aceste două perioade de construcție, în 1419.

Fortificația bisericii care poartă trăsăturile arhitecturii fortificațiilor săsești, cu zid de apărare prevăzut cu guri de păcură și goluri de tragere, cu patru turnuri de apărare la colțuri a fost probabil ridicată între secolele XVI-XVII.

Șarpanta sa actuală a fost realizată după atacul condus de Basta, după 1606.Aici se găsesc pietrele funerare din perioada renascentistă ale lui Benedek Cseffei din 1578 și ale lui Mihály Petky din 1582. O inscripție pe peretele nordic al navei comemorează renovarea bisericii din 1640.



Ornamentele din stuc ale arcului său triumfal datează probabil de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cele mai multe dintre actualele piese de mobilier pictate în albastru au fost realizate tot la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Picturile murale au fost descoperite în timpul unei renovări interioare în 1887. Și acestea au fost descoperite de către József Huszka. Cele mai vechi dintre frescele pictate în mai multe perioade se găsesc pe peretele nordic, sub legenda Sfântului Ladislau.




În interiorul zidului castelului exista un coridor circular cu ajutorul căruia se putea proteja cetatea împotriva atacurilor. Scările au fost demolate în anul 1788, deoarece biserica și-a pierdut apărarea. Au fost construite grajduri, în care locuitorii satului puteau să-și pună obiectele (diferite unelte) și să păstreze un stoc de cereale în colibele și sulițele amenajate. Bastioanele erau potrivite pentru depozitarea slăninii și a cărnii afumate.

O altă trăsătură specifică este fântâna de apărare din colțul sud-vestic al zidului bisericii, de care se leagă și tradiția religioasă a așezării. Timp de secole a fost prescris faptul că numai apa din acest izvor se poate folosi la botez, fiind curată, potabilă.


Băncile de lemn din biserică au fost făcute în 1790 și distribuite familiilor proporțional cu salariul lor, cu condiția ca fiecare membru al familiei să stea doar în banca familiei sale. Amvonul bisericii este decorat cu o coroană pictată, cu sculpturi artistice și decorațiuni realizate în 1759. Au fost realizate de Bartha Mihály și soția sa, Dénes Judit. Inscripția: “Strigați tare, ca trâmbița”. Până în 1871, clopotul de amiază a fost auzit numai din ziua Sfântului Gheorghe până la ziua Sfântului Mihail. Din 1871 clopotul a sunat de trei ori pe zi: dimineața, la amiază, seara. În afară de clopotul zilnic, există un clopot special pentru ceremonii și în caz de vijelie. Clopotul mare din turn a fost realizat la comanda lui János Petky în Dârjiu în 1607.




În incinta fortificaţiilor bisericii a fost amenajat un muzeu cu mobilier vechi, bănci şcolare, obiecte folosite la activităţile obişnuite ale localnicilor, dar şi unelte sau unităţi de măsură.



Biserica unitariană din Dârju este singurul monument maghiar din România, care este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.