Localitatea Biertan se numără printre primele așezări ale sașilor din Transilvania, fiind atestată documentar în 1283.
În centrul localității se află una dintre cele mai impunătoare şi bine fortificate biserici-cetate, construită între anii 1492-1515 în stilul gotic, fiind ultima biserica-hală ridicată în Transilvania.
Intrarea în cetate se face direct din piața
centrală printr-o scară de lemn acoperită, lungă de 100 m ce datează din 1795. Aceasta face legătura exteriorului fortificației cu interiorul.
Intrarea în biserică se face prin ușa realizată în stil renascentist ce datează din 1780.
Interiorul Bisericii este impresionant datorită elementelor gotice de pe tavan, iar pe pereți se mai pot încă observa frescele de la începutul secolului al XVI-lea.
s
Amvonul impresionează prin reprezentările de scene biblice și prin decorația cu motive arhitecturale și vegetale deosebit de îngrijit lucrate în stilul de tranziție de la gotic la cel renascentist.
Unic în Transilvania, altarul bisericii este alcătuit din 28 de panouri pictate, fiind realizat de meșteri din Viena și Nurnberg. În mijlocul altarului se află crucifixul, care îi reprezintă pe Maria, Iisus și Maria Magdalena. Altarul a fost construit de maeștri din Nurnberg și Viena între anii 1483-1513.
Ușile de la Biertan nu numai că străjuiesc comori, dar sunt ele în sine adevărate opere de artă, împodobite cu intarsii minuțioase. Vestita ușă a sacristiei, realizată în 1515, este o bijuterie medievală fascinantă, renumită datorită sistemului impresionant de 19 încuietori, premiat la Salonul de la Paris din 1900.
Biserica este înconjurată de trei ziduri concentrice, cu rol de apărare pentru întreaga comunitate. Zidurile interioare erau inelare și legate între ele de turnuri poartă, în total șapte turnuri.
Primul zid al fortificației cuprinde trei turnuri și un bastion. În partea de nord se află turnul cu ceas având amplasate pe trei din pereții laterali ai acoperișului cadranele ceasului din 1508. În acest turn se găsesc și două clopote: unul mare care anunță fiecare oră și unul mic ce anunță fiecare sfert de oră.
În nord-vest se află un turn de apărare sub numele de turnul mausoleum, deoarece în 1913 au fost strămutate aici rămășițele pământești ale preoților și episcopilor înmormântați fie în biserică fie în curtea bisericii, fie in vechiul cimitir.
Al doilea zid este împânzit de creneluri, stâlpi proptitorii și arce de rond si are o înălțime de 7 – 8 m. Zidul delimitează două curți interioare ce alcătuiesc un fel de ogradă, unde erau aduse animalele comunității în caz de pericol.
În partea de nord-vest se află bastionul cunoscut sub denumirea de închisoare,
Turnul închisoare care, se povestește, era folosit pentru ai pedepsi pe soții care doreau să divorțeze. Povestirile spun că bărbatul și femeia care doreau să rupă căsătoria, erau băgați în acest turn unde aveau la dispoziție un singur pat, o masă, un scaun, o farfurie, un set de tacâmuri, un pahar. Nu se mai știe cât timp erau închiși acolo cei doi soți, dar se spune că în 300 de ani a avut loc un singur divorț. În partea de sud se află Turnul catolic, unde se află și o capelă destinată sașilor care nu au dorit să treacă la protestantism. În turnul interior, în vreme de asediu se depozitau alimentele, motiv pentru care a primit numele de Turnul Slăninii.
Ansamblul arhitectonic de la Biertan impresionează prin încadrarea armonică în localitate, prin valoarea sa estetică și informativ istorică și mai ales prin substanța originară păstrată de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, caracteristici care au determinat includerea sa în Lista Patrimoniului Universal UNESCO.
